- parloár
- s. n. (sil. -loar), pl. parloáre
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
parloár
Look at other dictionaries:
parloar — PARLOÁR, parloare, s.n. (livr.) Sală de primire a vizitatorilor într un cămin, într un internat şcolar, într o cazarmă etc.; vorbitor (III). – Din fr. parloir. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98 PARLOÁR s. vorbitor, (înv.) parlatoriu … Dicționar Român
vorbitor — VORBITÓR, OÁRE, vorbitori, oare, adj., subst. I. adj. 1. Care vorbeşte; care foloseşte limbajul articulat. ♦ Care vorbeşte plăcut (şi mult); vorbăreţ, comunicativ. 2. Evident, edificator, elocvent. II. s.m. şi f. 1. Persoană care vorbeşte, care… … Dicționar Român
parlatoriu — PARLATÓRIU s. v. parloar, vorbitor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
